LUM'INĂ, lumini, s.f.
I. 1. Radiaţie sau complex de radiaţii
electromagnetice emise de corpuri
incandescente (cu sau fără flacără) sau
luminescente si care impresionează ochiul omenesc; efectul acestei radiaţii. ◊
Lumină albă = lumină mijlocie a zilei, care conţine toate radiaţiile
spectrului vizibil.
Lumină rece = lumină care conţine un număr foarte mic de radiaţii
infrarosii si care are un efect termic redus.
Lumină monocromatică = lumină formată din radiaţii de o singură culoare spectrală.
Lumină compusă = lumină care conţine radiaţii de mai multe lungimi de undă.
Lumină naturală = lumină complet nepolarizată, caracterizată prin diversitatea direcţiilor de
oscilaţie ale radiaţiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform în jurul direcţiei de
propagare.
Lumină polarizată = lumină alcătuită din radiaţii electromagnetice ale căror direcţii de oscilaţie nu sunt uniform distribuite în jurul direcţiei de propagare. (Astron.)
Lumină antisolară = pată foarte slab luminoasă care se vede noaptea pe cer în locul opus soarelui.
Lumină zodiacală = pată luminoasă care, la
latitudinea noastră, se vede toamna spre est, înainte de răsăritul soarelui, si primăvara spre vest, după apusul soarelui. (Fiziol.)
Lumină animală = lumină produsă de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substanţe. ◊ Loc. adv.
La lumina mare = făţis, în văzul tuturor.
Pe lumină = în timpul zilei, de la răsăritul până la apusul soarelui, până nu se înserează. ◊ Loc. prep.
În lumina... = prin prisma (unei anumite concepţii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar)
La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... ◊ Loc. vb.
A da lumină = a lumina. ◊ Expr.
A vedea lumina zilei =
a) a fi înzestrat cu simţul văzului; a se naste.
A răsări (sau
a se arăta)
la lumină (sau
la lumina zilei) = a apărea (dintr-o ascunzătoare), a iesi la vedere, a se arăta.
A iesi la lumină =
a) a scăpa de primejdie, a iesi dintr-o situaţie grea;
b) a iesi la iveală, a deveni evident, a se dezvălui.
A scoate (pe cineva)
la lumină =
a) a scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură;
b) a ajuta (pe cineva) să dobândească o situaţie, a
emancipa (pe cineva).
A pune (ceva)
în lumină = a scoate (ceva) în evidenţă; a sublinia.
A pune într-o lumină bună (sau
rea, urâtă etc.) = a scoate în evidenţă aspectele pozitive (sau negative) din viaţa sau din activitatea cuiva.
A prezenta (sau
a privi, a aprecia)
ceva sau
pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepţii.
A vedea lumina tiparului sau (înv.)
a iesi la lumină = a fi publicat, tipărit.
(Limpede) ca lumina zilei = de
netăgăduit, clar, evident. ♦ Fig. Strălucire; înseninare.
2. Izvor, sursă de lumină (
I 1). ◊
Lumină electrică = iluminare pe bază de energie electrică.
Lumină de control = indicaţie luminoasă care serveste la controlul stării si al modului de funcţionare a unei instalaţii de
telecomandă, a
macazurilor, a semnalelor de cale ferată etc. ♦ Spec. Sursă luminoasă (de obicei colorată) situată pe o navă, aeronavă etc., folosită la indicarea poziţiei sau la
semnalizare. ♦ Flacără, flăcăruie. ♦ (Pop.) Lumânare. ♦ Unitate de măsură pentru
fluxul luminos.
3. (Si în sintagma
lumina ochiului) Pupilă;
p. ext. ochi, privire. ♦ (Ca termen de comparaţie) Fiinţă, lucru, obiect etc. mai drag, mai de preţ, mai scump. ◊ Expr.
A-i fi (cuiva)
drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag.
A îngriji (sau
a păzi)
ca (pe) lumina ochilor = a îngriji, a feri cu cea mai mare atenţie.
II. Fig. Ceea ce aduce claritate în mintea omenească; învăţătură, cultură, educaţie. ◊ Expr.
A arunca (o) lumină (asupra unei chestiuni) sau
a aduce (o) lumină (într-o chestiune) = a lămuri, a clarifica (o problemă).
A se face lumină în capul (sau
în mintea)
cuiva = a pricepe, a înţelege.
III. 1. Distanţa liberă dintre feţele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre feţele interioare opuse ale unui gol.
2. (Înv.; urmat de determinări) Suprafaţă.
3. Stăvilarul morii. [Pl. si: (înv.)
lumine] - Probabil din
lume (înv.) "lumină".
Sursă
: DEX'98
(
36116)
- romac